nimet breadcrumb-navigoinnissa
Chironomidele (Chironomidae) sau tendipedidele (Tendipedidae) sunt o familie de insecte diptere asemănătoare cu țânțarii, dar sunt, de regulă, sunt mai subțiri și mai delicate decât aceștia. Au un corp subțire, picioarele sunt lungi și subțiri, aripile lungi și înguste. Antenele sunt foarte plumoase, mai ales la masculi. Au o nervație caracteristică a aripii, nervurile sunt fără solzi și îngrămădite la marginea costală a aripii; restul nervurilor aripii sunt foarte puțin vizibile. Multe chironomide au aripi reduse sau lipsesc.
Larvele sunt, de obicei, acvatice, dar multe forme trăiesc în mediu terestru în frunzar, în pământ, în scoarța putredă a arborilor doborâți, în ciuperci, miniere în frunzele plantelor acvatice. Larvele și pupele au o mare importanță în hrana peștilor; de asemenea ele servesc ca nadă pentru undiță. Anatomia larvelor este caracteristică, ele sunt eucefale, cu un cap bine dezvoltat, complet sclerificat, au o pereche de picioare false, fuzionate la bază, situate ventral pe prototorace și o pereche pe ultimul segment abdominal, au și apendice senzoriale la extremitatea posterioară a corpului; stigmele lipsesc, aparatul respirator este redus, închis. Unele pupe sunt libere și active, altele sedentare.
Se cunosc peste 5000 de specii de chironomide, răspândite în toate regiunile globului și, dintre toate dipterele, ele au înaintat cel mai departe spre nord și ținuturile polare.
În România sunt descrise 122 genuri și 403 specii și au fost studiate de Paula Albu și Nicolae Botnariuc.
Familia este divizată în 11 subfamilii: Aphroteniinae, Buchonomyiinae, Chilenomyinae, Chironominae, Diamesinae, Orthocladiinae, Podonominae, Prodiamesinae, Tanypodinae, Telmatogetoninae, Usambaromyiinae.[1][2] Cele mai multe specii aparțin de Chironominae, Orthocladiinae și Tanypodinae.
Genuri:
Chironomidele (Chironomidae) sau tendipedidele (Tendipedidae) sunt o familie de insecte diptere asemănătoare cu țânțarii, dar sunt, de regulă, sunt mai subțiri și mai delicate decât aceștia. Au un corp subțire, picioarele sunt lungi și subțiri, aripile lungi și înguste. Antenele sunt foarte plumoase, mai ales la masculi. Au o nervație caracteristică a aripii, nervurile sunt fără solzi și îngrămădite la marginea costală a aripii; restul nervurilor aripii sunt foarte puțin vizibile. Multe chironomide au aripi reduse sau lipsesc.
Larvele sunt, de obicei, acvatice, dar multe forme trăiesc în mediu terestru în frunzar, în pământ, în scoarța putredă a arborilor doborâți, în ciuperci, miniere în frunzele plantelor acvatice. Larvele și pupele au o mare importanță în hrana peștilor; de asemenea ele servesc ca nadă pentru undiță. Anatomia larvelor este caracteristică, ele sunt eucefale, cu un cap bine dezvoltat, complet sclerificat, au o pereche de picioare false, fuzionate la bază, situate ventral pe prototorace și o pereche pe ultimul segment abdominal, au și apendice senzoriale la extremitatea posterioară a corpului; stigmele lipsesc, aparatul respirator este redus, închis. Unele pupe sunt libere și active, altele sedentare.
Se cunosc peste 5000 de specii de chironomide, răspândite în toate regiunile globului și, dintre toate dipterele, ele au înaintat cel mai departe spre nord și ținuturile polare.
În România sunt descrise 122 genuri și 403 specii și au fost studiate de Paula Albu și Nicolae Botnariuc.
