dcsimg

Judasøre ( Danish )

provided by wikipedia DA

Judasøre (Auricularia) er en slægt af svampe med ca. arter, der er udbredt over det meste af kloden.

Beskrevne arter Stub
Denne artikel om svampe er kun påbegyndt. Hvis du ved mere om emnet, kan du hjælpe Wikipedia ved at udvide den.
license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia-forfattere og redaktører
original
visit source
partner site
wikipedia DA

Ohrlappenpilze ( German )

provided by wikipedia DE

Die Ohrlappenpilze (Auricularia) sind eine Pilzgattung aus der Familie der Ohrlappenpilzverwandten.

Die Typusart ist der Gezonte Ohrlappenpilz (Auricularia mesenterica).[1]

Merkmale

 src=
Abbildung des Gezonten Ohrlappenpilzes in Bulliards Tafelwerk "Herbier de la France 7"

Die Ohrlappenpilze sind durch fest- oder weich-gallertige Fruchtkörper gekennzeichnet, die resupinat (mit der Oberseite dem Substrat anliegend) bis effuso-reflex (halbresupinat) ausfallen oder einen ohren- bis muschelförmigen Habitus besitzen. Die Oberseite ist glatt bis filzig behaart, die Unterseite weist ein glattes bis faltiges Hymenium mit aderigen Leisten auf.

Ökologie

Die Angehörigen der Gattung sind Saprobionten oder Schwächeparasiten hauptsächlich auf Laubhölzern.

Arten

Die genaue Artenzahl der Gattung ist unklar: Dörfelt nennt ungefähr 15[2], Krieglsteiner geht von 9 aus[3]. Das Hauptverbreitungsgebiet liegt in den Tropen. In Deutschland kommen 2 Arten vor.

Quellen

Literatur

  • Andrés Felipe Montoya-Alvarez, Hiroshi Hayakawa, Yukio Minamya, Tatsuya Fukuda, Carlos Alberto López-Quintero, Ana Esperanza Franco-Molano: Phylogenetic relationships and review of the species of Auricularia (Fungi: Basidiomycetes) in Colombia. In: Caldasia. Band 33, Nr. 1, S. 55–66 (scielo.org.co [PDF; 977 kB]).

Einzelnachweise

  1. Jean Baptiste François Bulliard: Auricularia tremelloides. In: Herbier de la France 7 (PDF; 5,4 MB). 1787. Plate 290.
  2. Heinrich Dörfelt, Gottfried Jetschke (Hrsg.): Wörterbuch der Mycologie. 2. Auflage. Spektrum Akademischer Verlag, Heidelberg/Berlin 2001, ISBN 3-8274-0920-9.
  3. German Josef Krieglsteiner (Hrsg.): Die Großpilze Baden-Württembergs. Band 1: Allgemeiner Teil. Ständerpilze: Gallert-, Rinden-, Stachel- und Porenpilze. Ulmer, Stuttgart 2000, ISBN 3-8001-3528-0.

Weblinks

 src=
– Sammlung von Bildern, Videos und Audiodateien
 title=
license
cc-by-sa-3.0
copyright
Autoren und Herausgeber von Wikipedia
original
visit source
partner site
wikipedia DE

Ohrlappenpilze: Brief Summary ( German )

provided by wikipedia DE

Die Ohrlappenpilze (Auricularia) sind eine Pilzgattung aus der Familie der Ohrlappenpilzverwandten.

Die Typusart ist der Gezonte Ohrlappenpilz (Auricularia mesenterica).

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Autoren und Herausgeber von Wikipedia
original
visit source
partner site
wikipedia DE

Auricularia

provided by wikipedia EN

Auricularia is a genus of fungi in the family Auriculariaceae. Basidiocarps (fruit bodies) are typically gelatinous and ear-shaped, with a slightly downy to conspicuously hirsute upper surface and an under surface that is smooth, wrinkled or veined. All species grow on wood. Several Auricularia species are edible and commercially cultivated on a large scale in China and East Asia.

Taxonomy

The genus was first introduced in 1780 by French mycologist Pierre Bulliard for a range of different fungi producing fruit bodies with an ear-like shape. In 1822 Christian Hendrik Persoon restricted the genus to two gelatinous species, Auricularia mesenterica (which became the type species) and A. sambuci (a synonym of Auricularia auricula-judae).[2] In 1848 Swedish mycologist Elias Magnus Fries accepted A. mesenterica within the genus but, on the basis of differences in fruitbody appearance, introduced a new genus, Hirneola, for most other species.[3] This division into two genera was maintained by some authors until at least the 1960s,[4] though American mycologist Bernard Lowy's monograph of the genus had accepted Hirneola as a synonym of Auricularia in 1952 .[5]

Molecular research, based on cladistic analysis of DNA sequences, has shown that Auricularia (including Hirneola) forms a natural, monophyletic grouping. It has also shown that many species are more restricted in distribution than previously thought, resulting in the description of additional new taxa.[6][7][8]

Description

All species of Auricularia form thin, brownish, rubbery-gelatinous fruit bodies that are shelf-like or ear-shaped and up to 120 mm (4.7 in) across and 5 mm (0.20 in) thick. The fruitbodies occur singly or in clusters. The upper surface is finely pilose to densely hirsute. The spore-bearing underside is smooth, wrinkled, veined, or reticulate (net-like).[8] Unpigmented white forms are occasionally encountered.[9][10]

Microscopic characters

The spore-producing basidia are tubular, laterally septate, and (in some species) up to 100 µm long. The spores are allantoid (sausage-shaped), and (in some species) up to 22 µm long. Hairs on the upper surface are thick-walled, rounded or acute at the tip, and (in some species) up to 1 cm (0.39 in) long. When sectioned, some species show a central, medulla layer of parallel hyphae, others lack such a layer.[8]

Habitat, ecology and distribution

All species grow on wood and are saprotrophic wood-rotters, producing a white rot.[11] Most occur on dead wood, but they can also be weakly parasitic on living wood. The majority of species grow on broadleaf trees and shrubs, but a few grow on conifers. Fruit bodies occur singly, in clusters, or in tiers.[5][8]

The genus has a global distribution, with some species confined to the tropics, others to north temperate regions, and others to south temperate regions.[5][8]

Uses

At least three species are commercially cultivated for food on a large scale in China and East Asia. They include Auricularia heimuer (black wood ear), formerly misdetermined as Auricularia auricula-judae;[12][7] Auricularia cornea (wood ear or cloud ear), also called A. polytricha; and Auricularia villosula.[8]

Other species are eaten locally around the world. A study on the use of fungi by the Bini people of southern Nigeria found that the local inhabitants collected and ate a species similar to A. auricula-judae, but that it was not one of the fungi they used medicinally.[13] Collection of Auricularia species has also been documented in Nepal. However, the Nepalese do not consider them all that good for eating; of the three grades given to edible fungi, they were given the worst.[14] Additional places where Auricularia species have been recorded as locally gathered and consumed include Benin, Chile, Fiji, Ghana, Guatemala, India, Indonesia, Madagascar, Mexico, Mozambique, and Poland.[15]

Several species, including the Asian cultivated species and the European A. auricula-judae (jelly ear or jew's ear), have been used in traditional medicine.[16] They have also been investigated for potential pharmaceutical use.[12]

Species

References

  1. ^ "Auricularia Bull. ex Juss. 1789". MycoBank. International Mycological Association. Retrieved 2010-07-22.
  2. ^ Persoon CH (1822). Mycologia europaea 1.
  3. ^ Fries EM (1848). "Fungi Natalenses". K. Svenska Vetensk-Akad. Handl. Series 3: 144.
  4. ^ Donk MA (1966). "Check list of European Hymenomycetous Heterobasidiae". Persoonia. 4 (2): 145–244.
  5. ^ a b c Lowy, Bernard (1952). "The genus Auricularia". Mycologia. 44 (5): 656–92. doi:10.1080/00275514.1952.12024226. ISSN 0027-5514. JSTOR 4547639.
  6. ^ Looney, B. (2013). "Systematics of the genus Auricularia with an emphasis on species from the southeastern United States". North American Fungi. doi:10.2509/naf2013.008.006. ISSN 1937-786X.
  7. ^ a b Wu, Fang; Yuan, Yuan; He, Shuang-Hui; Bandara, Asanka R.; Hyde, Kevin D.; Malysheva, Vera F.; Li, De-Wei; Dai, Yu-Cheng (October 2015). "Global diversity and taxonomy of the Auricularia auricula-judae complex (Auriculariales, Basidiomycota)". Mycological Progress. 14 (10): 95. doi:10.1007/s11557-015-1113-4. S2CID 16991202.
  8. ^ a b c d e f Wu, Fang; Yuan, Yuan; Malysheva, Vera F.; Du, Ping; Dai, Yu Cheng (4 December 2014). "Species clarification of the most important and cultivated Auricularia mushroom "Heimuer": evidence from morphological and molecular data". Phytotaxa. 186 (5): 241. doi:10.11646/phytotaxa.186.5.1.
  9. ^ Reid DA (1970). "New or interesting records of British hymenomycetes, IV". Transactions of the British Mycological Society. 55 (3): 413–441. doi:10.1016/S0007-1536(70)80062-6.
  10. ^ Bandara AR, Mortimer PE, VadthanaratS, Xingrong P, Karunarathna SC, Hyde KD, Kakumyan P, Xu J (2020). "First successful domestication of a white strain of Auricularia cornea from Thailand". Studies in Fungi. 5 (1): 420–434. doi:10.5943/sif/5/1/23. S2CID 234995383.
  11. ^ Worrall, James J.; Anagnost, Susan E.; Zabel, Robert A. (1997). "Comparison of wood decay among diverse lignicolous fungi". Mycologia. 89 (2): 199–219. doi:10.2307/3761073. JSTOR 3761073.
  12. ^ a b Wu F, Yuan Y, Malysheva VF, Du P, Dai Y (2014). "Species clarification of the most important and cultivated Auricularia mushroom "Heimuer": evidence from morphological and molecular data". Phytotaxa. 186 (5): 241–253. doi:10.11646/phytotaxa.186.5.1.
  13. ^ Akpaja, Emmanuel Oluwadare; Okhuoya, John Aroye; Ehwerheferere, Benedicta Akpos (2003). "Ethnomycology and indigenous uses of mushrooms among the Bini-speaking people of Nigeria: A case study of Aihuobabekun community near Benin City, Nigeria". International Journal of Medicinal Mushrooms. 7 (3): 373–4. doi:10.1615/intjmedmushr.v7.i3.270.
  14. ^ Adhikari, M. K.; Devkota, S.; Tiwari, R. D. (2005). "Ethnomycological knowledge on uses of wild mushrooms in western and central Nepal". Our Nature. 3 (1): 13–9. doi:10.3126/on.v3i1.329.
  15. ^ Boa, Eric (2004). Wild Edible Fungi: A Global Overview of their Use and Importance to People. Food and Agriculture Organisation. ISBN 978-92-5-105157-3.
  16. ^ Allen, David E.; Hatfield, Gabrielle (2004). Medicinal Plants in Folk Tradition: An Ethnobotany of Britain & Ireland. Timber Press. p. 50. ISBN 978-0-88192-638-5.
  17. ^ Kout, Jiří; Wu, Fang (March 2022). "Revealing the Cryptic Diversity of Wood-Inhabiting Auricularia (Auriculariales, Basidiomycota) in Europe". Forests. 13 (4): 532. doi:10.3390/f13040532. ISSN 1999-4907.
license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia authors and editors
original
visit source
partner site
wikipedia EN

Auricularia: Brief Summary

provided by wikipedia EN

Auricularia is a genus of fungi in the family Auriculariaceae. Basidiocarps (fruit bodies) are typically gelatinous and ear-shaped, with a slightly downy to conspicuously hirsute upper surface and an under surface that is smooth, wrinkled or veined. All species grow on wood. Several Auricularia species are edible and commercially cultivated on a large scale in China and East Asia.

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia authors and editors
original
visit source
partner site
wikipedia EN

Auricularia ( Spanish; Castilian )

provided by wikipedia ES

Auricularia es un género de hongos basidiomicetos de la familia Auriculariaceae. Es un género de distribución muy amplia, dentro del cual se han descrito unas quince especies.[3]

Clasificación

En 1951, el micólogo Bernard Lowy, clasificó las especies del género Auricularia basándose en las diferencias en la estructura interna del cuerpo fructífero, restando importancia a las características que tradicionalmente habían servido de criterio de clasificación, como eran el color, la forma y el tamaño de dicho cuerpo fructífero —aspectos muy variables por influencia de otros factores, como la edad y la exposición a la luz o la humedad—.[4][5]​ Las características que Lowy consideró fueron la presencia o ausencia de médula (la parte compuesta principalmente o completamente de hifas longitudinales), así como su espesor y morfología, así como la longitud de las vellosidades del himenio, características que aún se usan al definir especies en este género.[6]

Referencias

  1. «Auricularia». Catalogue of Life (2010 Annual Checklist) (en inglés). Sistema Integrado de Información Taxonómica (ITIS).
  2. «Auricularia». Indexfungorum. Consultado el 20 de junio de 2010.
  3. Bisby, Guy Richard; Ainsworth, G. C.; Kirk, P. M.; Aptroot, André (2001). Ainsworth & Bisby's Dictionary of the Fungi / by P. M. Kirk et al.; con la asistencia de A. Aptroot et al.'. Oxon: CAB International. ISBN 0-85199-377-X.
  4. Lowy B. (1951). «A morphological basis for classifying the species of Auricularia.». Mycologia (en inglés) 43 (3): 351-358.
  5. Wong y Wells, 1987, pp. 351-358.
  6. Wong y Wells, 1987, pp. 847-856.

Bibliografía

  • Wong, G.J.; Wells, K. (1987). «Comparative morphology, compatibility, and infertility of Auricularia cornea, A. polytricha, and A. tenuis». Mycologia (en inglés) 79 (6): 847-856.
 title=
license
cc-by-sa-3.0
copyright
Autores y editores de Wikipedia
original
visit source
partner site
wikipedia ES

Auricularia: Brief Summary ( Spanish; Castilian )

provided by wikipedia ES

Auricularia es un género de hongos basidiomicetos de la familia Auriculariaceae. Es un género de distribución muy amplia, dentro del cual se han descrito unas quince especies.​

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Autores y editores de Wikipedia
original
visit source
partner site
wikipedia ES

Auricularia (champignon) ( French )

provided by wikipedia FR

Auricularia (Auriculaire) est un genre de champignons basidiomycètes de la famille des Auriculariaceae.

Liste d'espèces

Selon Index Fungorum (16 mars 2020)[1] :

Notes et références

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Auteurs et éditeurs de Wikipedia
original
visit source
partner site
wikipedia FR

Auricularia (champignon): Brief Summary ( French )

provided by wikipedia FR

Auricularia (Auriculaire) est un genre de champignons basidiomycètes de la famille des Auriculariaceae.

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Auteurs et éditeurs de Wikipedia
original
visit source
partner site
wikipedia FR

Ausiagrybis ( Lithuanian )

provided by wikipedia LT
LogoIF.png

Ausiagrybis (lot. Auricularia) – ausiagrybinių (Auriculariaceae) šeimos grybų gentis.

Šiai genčiai priklauso:


Vikiteka

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Vikipedijos autoriai ir redaktoriai
original
visit source
partner site
wikipedia LT

Auricularia ( Dutch; Flemish )

provided by wikipedia NL
license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia-auteurs en -editors
original
visit source
partner site
wikipedia NL

Auricularia: Brief Summary ( Dutch; Flemish )

provided by wikipedia NL

Auricularia is een geslacht van schimmels uit de familie Auriculariaceae. Het geslacht werd voor het eerst in 1780 wetenschappelijk beschreven door de botanicus Jean Baptiste François Pierre Bulliard.

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia-auteurs en -editors
original
visit source
partner site
wikipedia NL

Auricularia ( Polish )

provided by wikipedia POL

Auricularia Bull. (uszak) – rodzaj grzybów z rodziny uszakowatych (Auriculariaceae)[1].

Systematyka i nazewnictwo

Pozycja w klasyfikacji według Index Fungorum: Auriculariaceae, Auriculariales, Incertae sedis, Agaricomycetes, Agaricomycotina, Basidiomycota, Fungi[1].

Synonimy naukowe: Auricula Battarra ex Kuntze, Auricularia Bull. ex Juss., Auriculariella (Sacc.) Clem., Conchites Paulet, Traité Champ., Hirneola Fr., Laschia subgen. Auriculariella Sacc., Oncomyces Klotzsch, Patila Adans., Seismosarca Cooke[2]:

Nazwę polską podał Franciszek Błoński w 1968 r. W polskim piśmiennictwie mykologicznym rodzaj ten opisywany był też jako ucho (przez Władysława Wojewodę w 1977 r.)[3].

Cechy charakterystyczne

Saprotrofy i pasożyty powodujące białą zgniliznę drewna. Owocniki klapowate, a zarazem podobne do małżowiny ucha ludzkiego, konsystencji galaretowato-chrząstkowatej, często trochę łykowatej, po wyschnięciu rogowate. Dolna strona gładka do falistej, pokryta warstwą rodzajną. Wysyp zarodników: Biały, nieamyloidalny. Zarodniki cylindryczno-zakrzywione, gładkie, bez pory rostkowej. Podstawki podzielone poprzecznie, z czterema długimi sterygmami[4].

Gatunki

Wykaz gatunków (nazwy naukowe) na podstawie Index Fungorum. Obejmuje on wszystkie gatunki występujące w Polsce (2) i niektóre inne[5]. Nazwy polskie według checklist Władysława Wojewody[3].

Przypisy

  1. a b Index Fungorum (ang.). [dostęp 2013-11-12].
  2. Species Fungorum (ang.). [dostęp 2013-11-12].
  3. a b Władysław Wojewoda: Checklist of Polish Larger Basidiomycetes. Krytyczna lista wielkoowocnikowych grzybów podstawkowych Polski. Kraków: W. Szafer Institute of Botany, Polish Academy of Sciences, 2003. ISBN 83-89648-09-1.
  4. Ewald Gerhardt: Grzyby – wielki ilustrowany przewodnik. Warszawa: Bauer-Weltbild Media, 2006, s. 676. ISBN 83-7404-513-2.
  5. Index Fungorum (gatunki) (ang.). [dostęp 2013-10-20].
license
cc-by-sa-3.0
copyright
Autorzy i redaktorzy Wikipedii
original
visit source
partner site
wikipedia POL

Auricularia: Brief Summary ( Polish )

provided by wikipedia POL

Auricularia Bull. (uszak) – rodzaj grzybów z rodziny uszakowatych (Auriculariaceae).

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Autorzy i redaktorzy Wikipedii
original
visit source
partner site
wikipedia POL

Auricularia ( Portuguese )

provided by wikipedia PT

Auricularia Bull. ex Juss. (1789) é um género de fungos gelatinosos da família Auriculariaceae que inclui cerca de 8 espécies com distribuição natural alargada.[2] Estudos filogenéticos preliminares sugeram que a família Auriculariaceae é estreitamente aparentada com a família Exidiaceae, já que ambas partilham múltiplas características morfológicas.[3]

Descrição

Os fungos do género Auicularia apresentam corpos frutificantes ressupinados ou pileados, em forma de orelha ou concha ou formando estreitas brácteas imbricadas, frouxamente elásticos ou duros e gelatinosos. A superfície dos himénios é geralmente lisa, mas por vezes enrugada ou venosa, geralmente arroxeada. Os basídios são cilíndricos, com 1-3 septos transversos. Esporos estreitamente elipsóides a alantoides, hialinos, com superfície lisa.[3]

A maior parte das espécies de Auricularia são comestíveis e por essa razão cultivadas para fins comerciais. A distribuição natural de Auricularia está centrada nas florestas dos Gates Ocidentais (Kerala) onde também foi reportada recentemente a presenla de Auricularia auricula-judae, Auricularia polytricha e Auricularia mesenterica.[3]

Bernard Lowy, em 1951, produziu uma chave taxonómica para as espécies de Auricularia que dá ênfase à estrutura interna do esporocarpo, reduzindo a dependência de características morfológicas como a coloração, a forma e as dimensões, consideradas demasiado variáveis e excessivamente dependentes de factores como a idade do espécime, a exposição à luz e a disponibilidade de humidade.[4] As características consideradas como mais fiáveis foram a presença ou ausência de medula (a parte composta essencialmente por hifas longitudinais), a sua espessura e morfologia, e o comprimento dos pêlos ab-himeniais. Estas características servem de base para a distinção entre espécies.[5]

Espécies

Referências

  1. «Auricularia Bull. ex Juss. 1789». MycoBank. International Mycological Association. Consultado em 22 de julho de 2010
  2. Kirk PM, Cannon PF, Minter DW, Stalpers JA. (2008). Dictionary of the Fungi 10th ed. Wallingford, UK: CABI. p. 68. ISBN 978-0-85199-826-8 !CS1 manut: Nomes múltiplos: lista de autores (link)
  3. a b c Mohanan C. (2011). Macrofungi of Kerala. Kerala, India: Kerala Forest Research Institute. 597 páginas. ISBN 81-85041-73-3
  4. Lowy B. (1951). «A morphological basis for classifying the species of Auricularia». Mycologia. 43 (3): 351–8
  5. Wong GJ, Wells K. (1987). «Comparative morphology, compatibility, and infertility of Auricularia cornea, A. polytricha, and A. tenuis». Mycologia. 79 (6): 847–56

 title=
license
cc-by-sa-3.0
copyright
Autores e editores de Wikipedia
original
visit source
partner site
wikipedia PT

Auricularia: Brief Summary ( Portuguese )

provided by wikipedia PT

Auricularia Bull. ex Juss. (1789) é um género de fungos gelatinosos da família Auriculariaceae que inclui cerca de 8 espécies com distribuição natural alargada. Estudos filogenéticos preliminares sugeram que a família Auriculariaceae é estreitamente aparentada com a família Exidiaceae, já que ambas partilham múltiplas características morfológicas.

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Autores e editores de Wikipedia
original
visit source
partner site
wikipedia PT

Auricularia ( Romanian; Moldavian; Moldovan )

provided by wikipedia RO


Auricularia (Pierre Bulliard, 1780 atestată de Antoine-Laurent de Jussieu, 1789)[1][2] este un gen de ciuperci cu peste 30 de specii din încrengătura Basidiomycota în familia Auriculariaceae. Soiurile pot fi comestibile sau necomestibile, dar niciodată otrăvitoare. Se hrănesc saprofitic și parazitar. Tip de specie este Auricularia mesenterica (drele).

Caracteristici comune

  • Bureții acestui gen din subclasa Homobasidiomycetae (bureți fără lamele) sunt ciuperci adevărate (bazidiomicete) care se caracterizează prin basidii multicelulare, împărțite longitudinal sau transversal, cu sterigme adesea lungi.
  • Culoarea corpului fructifer variază de la albicios peste, galben, portocaliu, gri-maroniu, maroniu, violaceu până la brun închis și negru-albăstrui. El are de obicei o textură elastică, cauciucată, gelatinoasă sau ceroasă la exemplare tinere, dar uscată, tare și insipidă la cele bătrâne care, umezită, își revin la calitatea originară, fiind în stare crudă fără miros sau gust semnificativ.
  • Himenoforul este neted, pliat radial în mod neregulat sau fin verucos. Sporii albi sunt neamilozi, hialini (translucizi), netezi, elipsoidali până fusiformi precum ușor curbați și rotunjiți la capete.[3][4]

Specii de gen

În Catalogue of Life sunt listate 32 de specii ale acestui gen:[5]

Specii în imagini

Note

  1. ^ Mycobank
  2. ^ Index Fungorum
  3. ^ Fredi Kasparek: „Gallertpilze”, în jurnalul „Der Tintling”, nr. 31, 2002
  4. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 52, ISBN 3-405-12116-7
  5. ^ Catalogue of Life

Bibliografie

  • Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, ISBN 978-3-440-13447-4
  • Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 1-7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1975-1993
  • Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1
  • J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, ISBN 3-405-11568-2
  • Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, ISBN 978-3-440-14530-2
  • Meinhard Michael Moser: „ Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983

Legături externe

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia autori și editori
original
visit source
partner site
wikipedia RO

Auricularia: Brief Summary ( Romanian; Moldavian; Moldovan )

provided by wikipedia RO


Auricularia (Pierre Bulliard, 1780 atestată de Antoine-Laurent de Jussieu, 1789) este un gen de ciuperci cu peste 30 de specii din încrengătura Basidiomycota în familia Auriculariaceae. Soiurile pot fi comestibile sau necomestibile, dar niciodată otrăvitoare. Se hrănesc saprofitic și parazitar. Tip de specie este Auricularia mesenterica (drele).

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia autori și editori
original
visit source
partner site
wikipedia RO

Auricularia ( Swedish )

provided by wikipedia SV
license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia författare och redaktörer
original
visit source
partner site
wikipedia SV

Аурикулярия (род грибов) ( Russian )

provided by wikipedia русскую Википедию
У этого термина существуют и другие значения, см. Аурикулярия.
Царство: Грибы
Подцарство: Высшие грибы
Подотдел: Agaricomycotina
Порядок: Аурикуляриевые (Auriculariales J.Schröt., 1897)
Семейство: Аурикуляриевые
Род: Аурикулярия
Международное научное название

Auricularia Bull. ex Juss., 1789

Типовой вид
Auricularia tremelloides Bull., 1787 = Auricularia mesenterica (Dicks.) Pers., 1822Аурикулярия плёнчатая
Wikispecies-logo.svg
Систематика
на Викивидах
Commons-logo.svg
Изображения
на Викискладе
ITIS 14172NCBI 5230EOL 16751MB 17132

Аурикуля́рия, также аурикулария (лат. Auricularia) — род базидиомицетовых грибов, входящий в семейство Аурикуляриевые (Auriculariaceae).

Биологическое описание

Плодовые тела шляпковидные до почти распростёртых с отгибом. Шляпка (если есть) уховидная, чашевидная или дисковидная. Внешняя поверхность стерильная, покрытая волосками различной длины. Внутренняя поверхность спороносная — гименофор, гладкая или ребристо-крупнопористая.

Пробазидии четырёхклеточные, с септами, с 3—4 стеригмами, цилиндрические до булавовидных. Споры цилиндрические, нередко изогнутые, неокрашенные, неамилоидные.

Экология

Сапротрофы гниющей древесины. Изредка отмечаются случаи паразитизма на живой древесине.

Таксономия

Виды

В России известны следующие виды:

Примечания

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Авторы и редакторы Википедии

Аурикулярия (род грибов): Brief Summary ( Russian )

provided by wikipedia русскую Википедию

Аурикуля́рия, также аурикулария (лат. Auricularia) — род базидиомицетовых грибов, входящий в семейство Аурикуляриевые (Auriculariaceae).

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Авторы и редакторы Википедии

木耳属 ( Chinese )

provided by wikipedia 中文维基百科
Ambox wikify.svg
本条目部分链接不符合格式手冊規範跨語言链接及章節標題等處的链接可能需要清理。(2015年12月11日)
請協助改善此條目。參見WP:LINKSTYLEWP:MOSIW以了解細節。突出显示跨语言链接可以便于检查。
模式種 毡盖木耳 Auricularia mesenterica
(Dicks.) Pers. (1822)

木耳属(学名:Auricularia)是木耳科食用菌一个,又名(ru2)。包括黑木耳毛木耳褐黄木耳皱木耳

中国是木耳的主要生产国,产区主要分布在广西云南贵州四川湖北黑龙江等地。亚洲部分国家和地区也有生产。

参见

小作品圖示这是一篇與真菌類相關的小作品。你可以通过编辑或修订扩充其内容。
 title=
license
cc-by-sa-3.0
copyright
维基百科作者和编辑

木耳属: Brief Summary ( Chinese )

provided by wikipedia 中文维基百科

木耳属(学名:Auricularia)是木耳科食用菌一个,又名薷(ru2)。包括黑木耳毛木耳褐黄木耳皱木耳

中国是木耳的主要生产国,产区主要分布在广西云南贵州四川湖北黑龙江等地。亚洲部分国家和地区也有生产。

license
cc-by-sa-3.0
copyright
维基百科作者和编辑