dcsimg

Ghjuncu ( корзикански )

добавил wikipedia emerging languages

U ghjuncu (Spartium junceum) hè un arburettu chì faci partita di a famiglia di i Fabaceae. Si trova in i paesi è i rigioni situati intornu à u Mari mediterraniu. U ghjuncu hè alta sin'à dui metri. I fiori di u ghjuncu sò giaddi.

In Corsica

U ghjuncu hè cumunu in Corsica.

Accadi chì u ghjuncu fussi mintuvatu in a tupunimia corsa. Par asempiu: Ghjunchetu.

U ghjuncu servi (com'è a murta) par fabbricà i nassi pa a pesca. U ghjuncu hè coltu di ghjugnu o di lugliu parchì tandu si scalza faciuli.

Gallaria d'imagini

Da veda dinò

Rifarenzi

лиценца
cc-by-sa-3.0
авторски права
Autori è editori di Wikipedia
изворно
посети извор
соработничко мреж. место
wikipedia emerging languages

Ghjuncu: Brief Summary ( корзикански )

добавил wikipedia emerging languages

U ghjuncu (Spartium junceum) hè un arburettu chì faci partita di a famiglia di i Fabaceae. Si trova in i paesi è i rigioni situati intornu à u Mari mediterraniu. U ghjuncu hè alta sin'à dui metri. I fiori di u ghjuncu sò giaddi.

лиценца
cc-by-sa-3.0
авторски права
Autori è editori di Wikipedia
изворно
посети извор
соработничко мреж. место
wikipedia emerging languages

Inèštra ( неаполски )

добавил wikipedia emerging languages

La inèštra è na chianda e la famiglia e le Fabaceae. È l’úneca spèce e gl jènere Spartium.

Descrezzione

È ne šterpone prènn ávete da 0,5 a 3 m. Gl fušt suó vérd, tunn, vacand, allirt é che ne muare rámera fine comm a vign .

Frunn

Le frunn suó sémblece, pelate, sénza pernucc, a forma e langia é lòngh 1 a 3 cm. Suó vérd cupe é cádene quasce ndutt quann la chianda scerisc.

Sciuore

 src=
Sciuore

Suó reštritt a crammòll, papiglenácee é e chelore giall vive, mbrefemuate ne muare. La mbellenazione è fatta da gl nzètt.

Cròlla e 2-2,5 cm, fatt da ne vessigl irt, attennate, che ne pengecchione mbonda é cchiù luongh e le scénn pòšt a gl late é pessott a la carèna chembòšta da ddu pètale líbbere ma appeccechiate é reggeriate mbonda.

Scerita: da maje a lugl.

Frutt

È na vajana lònga fin'a 10 cm, a forma e fávecia, vérd é apuó néra quann è fatta. Quann z’arrape, ze ndòrc é jètta la semènda (10 a 18 váchera marrone é velenose) ndèrra vecin'a la chianda štéssa.

Andó ze tròva

 src=
Cullina rechepèrta e inèštr.

Spèc'e gl sudd e l’Auròpa, e gl nòrd áfreca é e gl Mèdie Uriènd, camba torn torn a gl Mediterránee, dénd a la zzòna e la gliva é de la vite. Crésc a gl sole, da 0 a 1.400 m n.l.m. ngim’a gl Appennine (2.000 a gl Étna), ngòpp’a gl terrine sicch é chin'e réna. Pò crésc pure ngim’a chigl cretuse, prò nen tiév'a èss úmmede é acquacciuse.

Allevamènd

Gl mòde cchiù addeprate è la sémmena, che ze fa a gl autunn (settiémbr) o a la primavéra (da marz a mmetà abbrile).

P'avé na bèlla scerita è mègl e nen petà la chianda ogn ann, ma e le fà ogn cingh o sèje.

Use

  • Date ca le rádeche críscene ne muare prefunn, pò èss addeprata pe règg gl metune irt assá.
  • Da gl vign ze recapa na fibbra tèssele pe fà fune é peffine veštite. A la cambagna gl cundadine gl addòprene p'attaccà le pemmaròle.
  • Gl sciuore cácciane ne mèle buon'assá.

Attenzione

La inèštra tè, specialmènd dénd a gl sciuor é a le váchera, n’alcalòide tuósseche chiamate citisina.

лиценца
cc-by-sa-3.0
авторски права
Wikipedia authors and editors
изворно
посети извор
соработничко мреж. место
wikipedia emerging languages

Inèštra: Brief Summary ( неаполски )

добавил wikipedia emerging languages

La inèštra è na chianda e la famiglia e le Fabaceae. È l’úneca spèce e gl jènere Spartium.

лиценца
cc-by-sa-3.0
авторски права
Wikipedia authors and editors
изворно
посети извор
соработничко мреж. место
wikipedia emerging languages

Ritama ( кечуански )

добавил wikipedia emerging languages

Ritama[1][2] icha Ritach'u[2] (Spartium junceum) nisqaqa huk chaqallu yuram, thansam, Awya Yalaman Iwrupamantam apamusqa.

Pukyukuna

  1. Teofilo Laime Ajacopa: Iskay simipi yuyayk'ancha. La Paz - Bolivia, 2007. p. 102.
  2. 2,0 2,1 Louis Girault: Kallawaya - guérisseurs itinérants des Andes. Recherches sur les pratiques médicinales et magiques. Paris 1984. p. 340. Spartium junceum.

Hawa t'inkikuna

лиценца
cc-by-sa-3.0
авторски права
Wikipedia authors and editors
изворно
посети извор
соработничко мреж. место
wikipedia emerging languages

Ritama: Brief Summary ( кечуански )

добавил wikipedia emerging languages

Ritama icha Ritach'u (Spartium junceum) nisqaqa huk chaqallu yuram, thansam, Awya Yalaman Iwrupamantam apamusqa.

лиценца
cc-by-sa-3.0
авторски права
Wikipedia authors and editors
изворно
посети извор
соработничко мреж. место
wikipedia emerging languages

Spartium junceum ( сицилиски )

добавил wikipedia emerging languages

Lu Spartium junceum (chiamatu "jinestra" 'n Sicilia, nu tèrmini chi discrivi macari n'àutru gèniri assimmigghianti, Genista; tutti dui gènira appartèninu ô tribbù: Genisteae) è n'arvustu dâ famigghiaFabaceae ca junci fàcili li 5 metri d'autizza e è cultivatu uremma ntê jardina. E' diffusu ntê riggiuni miditirrànii. Cci nn'havi di li ciura assai prufumati di culuri giarnu duratu.

 src=
Spartium junceum
лиценца
cc-by-sa-3.0
авторски права
Wikipedia authors and editors
изворно
посети извор
соработничко мреж. место
wikipedia emerging languages